Intr-un final le fusesera date jos legaturile de la ochi.Acum totul era clar.Oare?Castelul care aparuse in fata lor avea un aer cam bizar.Era crestat intr-o parte a muntelui.Desi era destul de mare de departe nu l-ar fi zarit nimeni.Era imbracat intr-un verde vascos care desi iti facea scarba se confunda cu peisajul de aceasi culoare.Castelul avea 2 nivele sapate in munte.Doar imaginea cladirii in sine ti-ar fi zburlit parul pe ceafa.Cei trei se intrebau ce o sa gaseasca inauntrul castelului.Poarta era facuta din lemn.Deasemenea
putred.Se parea ca urmau sa fie dusi in fata regelui lor.Interiorul castelului arata deplorabil.Avea culoarea exteriorului.Panzele de paianjen nu ezitau sa se inmulteasca.Si oricine ar fi intrat si-ar fi imaginat ca de aici vine mirosul de mucegai care se simtea si in aerul de
afara.Se afisara in fata regelui.Acesta nu parea sa aiba un chip prietenos.Era inaintat cu varsta dar nu batran.Insa ceea ce il facea sa para si mai ofilit era expresia continau de scarba la orice s-ar uita.Parul inca nu-i
albise.Il avea tot negru asemenea oamenilor sai.Ochii insa ii erau de un negru profund si totusi gol si de nepatruns.Privea incruntat mereu.Cutele de pe chip se adancisera din aceasta privinta.Era imbracat in smoala.O haina lunga neagra si lucioasa care se topea pe podea cu franjuri marunte.De cum intrara cei trei el ii fixa cu privirea stridenta:
-Bun gasit!Imparat al acestui munte si Rege peste Codrii acestia.Rau imi pare ca nu imi este dat sa cunosc un rege decat in felul asta.
-Bun gasit.Imi va face placere sa va stiu numele si de ce sunteti aici.
-Numele meu este Aragorn fiul lui Arathon.Acestia sunt tovarasii mei:Legolas GreenLeaf si Gimli fiul lui Gloin-Legolas si Gimli facura o plecaciune-Si ne aflam aici doar din porunca mariei tale.
-Ostasii mei au ordin sa gaseasca si sa-mi aduca in fata orice creatura care intra in padure.Sunteti viteji.Caci nu multi o fac.
-Iarta-ne majestate,noi am intrat de nevoie in padurea ta.Muntele nu putea fi escaladat.Iar apa se revarsa peste el ca o
cascada.Am cautat alt drum dar nu e decat prin padure.
In spatele usii care parca se deschise singura cand intrasera cei ce trebuiau sa se afiseze in fata regelui , stateau servitorii care impotriva obiceiului lor vorbeau soptit intre ei.Aruncau priviri curioase celor trei si vorbeau cu inflacarare.Regele deranjat se intoarse spre ei si spuse:
-Ce s-a intamplat.Ce tot va soptiti?
Servitorii se facusera mici si albi.Nimeni nu mai scotea nici un sunet.Fortat, impins de la spate un ins iesi si spuse:
-Iertare maria ta.Doar ca stiti ca eu am fost mai departe de paduri si ei bine...Domnul cu care vorbiti acum este Imparatul Gondorului.
Ochii regelui capatara o sclipire ciudata rosiatica.Dar o masca imediat.Intorcandu-se le spuse pe o voce fortat mai dulce:
-Dar ce nu ati spus asa.Ce cauta regele Godorului asa departe de tronul sau?
-Am plecat sa vizitam Comitatul.Tara Piticutilor sau a
Hobbitilor.Pe langa Muntii Albastri.Avem de dus la capat o misie.Dar nu-ti fa griji de tronul meu.El este bine pazit.Speram sa plecam cat mai repede.Nu pentru ca nu am vrea sa admiram frumusetea padurii insa vrem sa ne luam o povara de pe cap.
-Dar trebuie sa ramaneti in seara asta,s-a intunecat si noaptea nu e bine sa stai afara prin partile
astea.Pe aici misuna creaturi nebanuite si hidoase.Sper sa va odihniti.Noapte buna.
Desi acum erau tratati ca niste "oaspeti"armele nu le fura inapoiate.Fusesera condusi intr-o camera asortata cu tot ceea ce mai era prin imprejurimi.Si fara ferestre.Ce mai lipseau erau barile de la usa si in rest nu facusera nici o schimbare fata de temnita:
-De ce ai spus ca ne intreptam spre Tara Piticutilor?intreba Gimli
-Nu imi place deloc regele asta.Mai bine sa fim prudenti.Insa ce stiu acum este ca nu mai putem merge pe acolo , daca vom mai pleca de aici.
-Imi pare foarte rau,interveni Legolas,as fi vrut sa ii vizitam pe Hobbiti.
-Stiu ,dar nu ne e scris.Dar inainte sa facem planuri de calatorie ar trebui sa vedem cum iesim de aici.Ceva imi spune ca regele acesta nu ne va lasa sa plecam asa usor.
