Ufff....ce rau e sa te trezesti cu o durere de cap care te tot apasa....Asa se simtea si Sam.Acum era culcat intr-o camera intunecoasa de unde nu se putea descifra nimic.Nu-si aducea aminte absolut nimic.Unde era?Cine era?Ce cauta acolo?Era asa bine!
Doar o secunda.Apoi isi aminti vag totul.Apoi din ce in ce mai clar.Cum si-a pierdut familia , cum s-a intregit Fratia si cum...acum ceata.Doar ceva.Aragorn spune sa nu.Dar el nu asculta.El vrea sa se razbune.Striga:"Aici!".Apoi fete multe si ambiguue.Apoi un ciomag si...atat.Isi duse mana la
cap.Sangera.Cu greu incerca sa se ridice.Observa ca era legat de picior cu niste zale groase din fier.Era liniste si intuneric.Nu incerca sa se miste.Era cuprins de un sentiment de
teama.Se gandea la toate lucrurile de pe pamant in acelasi timp.Ii veni o idee.Isi amiti cum a fost prima data cand a ajuns intr-un castel ca acesta.Doar ca atunci il ajuta pe Frodo sa se trezeasca.Gandurile sale prinsera grai din greseala:
-Din nou...
Nu se astepta sa primeasca raspuns.Era doar vocea unui hobbit fara speranta care nu mai astepta nimic de la viata:
-Deci ai mai fost pe aici?Nici nu stii cat de norocos esti ca ai scapat si cat de tembel ca ai cazut in aceeasi capcana.
In prima secunda Sam parca se trezi din somn.Fu foarte confuz.Apoi il trecu un fior.Nu se simti foarte bine stiind ca mai e cineva acolo si nu il putea vedea.Dar dintr-o data lanturile nu i se parura o idee asa proasta.
Nimeni nu mai spunea nimic.Timpul trecea si odata cu el si soarele.In tavan Sam zari un ochi de lumina de cine stie cat timp sapata.Odata cu trecerea soarelui chipul "vecinului" lui Sam se lumina.La un moment dat realiza ca e un om.Expresia fetei era indescifrabila.Parea sa aiba peste 30 de ani dar nu chelise.Ochii mici transmiteau o stralucire aparte.Avea ochii ciudat de mici.Isi tinea genunchii intre coate si astepta ceva:
-Cine esti?intreba Sam cu sfiala.
-Nimeni.
Aceasta replica i se paru lui Sam penibila.La un moment dat uita de existenta acelui Nimeni si incepu sa se gandeasca cum sa iasa de acolo.Doar isi asumase o responsabilitate si fata de ceilalti cand a inceput sa fuga ca un nebun spre orci.Daca ar fi ascultat planul lui Aragorn.Poate ar fi stiut ce sa faca.Ce trebuia sa faca?Sa astepte.
Gandurile ii fura curmate.In camera intra cineva cu un zgomot de usa trantita.La vederea orcului Nimeni isi schimba toaa fizionomia fetei.Dintr-o data paru speriat iar ochii ii intrara si mai mult in orbite:
-Nu!Pot sa ajut!Te rog!
Parea vocea unui om disperat.Care incerca sa isi salveze viata.Orcul nici nu il baga in seama.Ii deschise lantul si il tara afara din camera.Nimeni tipa.
Sam ramane inghetat si la propriu si la figurat in tamnita palatului Forochel asteptandu-si finalul la fel ca Nimeni.
